Sănătatea funcționează cu o altă relație între risc și ritm decât majoritatea sectoarelor. Acolo unde în altă parte o pilotare poate să dea greș fără consecințe în afara propriei organizații, o eroare într-un proces de îngrijire afectează direct un pacient sau un client. Această relație nu doar întârzie introducerea AI, ea schimbă și ordinea în care lucrurile trebuie să se afle. O organizație din sănătate nu poate experimenta cu o sarcină atât timp cât datele pe care se bazează acea sarcină nu sunt fiabil trasabile, și nu poate extinde scara atât timp cât infrastructura IT ține insule separate una de alta în loc de un întreg.
La aceasta se adaugă faptul că sănătatea este alcătuită din mai multe lumi care rareori au aceeași viteză. Un birou administrativ care prelucrează facturi și planificare poate fi, în privința managementului datelor, mult mai avansat decât îngrijirea propriu-zisă, unde sistemele sunt adesea organizate pe departament sau pe specialitate. Această inegalitate în interiorul unei singure organizații este exact motivul pentru care o măsurare a maturității nu se poate baza pe un singur departament. Cel care măsoară doar serviciile de suport vede o imagine diferită de cel care include și îngrijirea propriu-zisă, și ambele imagini sunt incomplete una fără cealaltă.
Măsurarea hybridresourcing funcționează cu cinci niveluri: baseline, foundation, activation, insight și intelligence. În sănătate se observă că multe organizații ating deja foundation sau activation pe dimensiunea organizație — există politici, există proprietari ai inițiativelor digitale, există atenție la nivel de conducere pentru AI. Dar pe managementul datelor, imaginea rămâne frecvent blocată la baseline sau foundation, pentru că datele pacienților, dosarele electronice și sistemele operaționale nu au fost întotdeauna construite pentru a fi reutilizate în alt scop decât cel pentru care au fost înregistrate.
Această diferență între dimensiuni nu este întâmplătoare. Ordinea în care se dezvoltă dimensiunile este fixă: organizația, infrastructura IT și managementul datelor trebuie să fie stabilite mai întâi înainte ca dimensiunile care depind de acestea — cum ar fi luarea deciziilor pe baza informațiilor generate de AI — să poată avansa. O instituție din sănătate care investește într-un tablou de bord inteligent înainte ca datele subiacente să fie consistente construiește pe un fundament care încă trebuie să se întărească. Aceasta explică o parte din pilotările care încep bine și apoi se blochează: nu pentru că aplicația nu funcționează, ci pentru că stratul de sub ea nu poate suporta sarcina.
Cele șapte dimensiuni ale măsurării dau unei organizații o poziție, dar runda de plotare oferă ceva deosebit de relevant în sănătate: o perspectivă asupra dispersiei. Când un director, un manager IT și un șef de departament de îngrijire notează separat aceleași dimensiuni, se constată frecvent că imaginile lor diferă. Directorul vede o organizație pregătită, departamentul de îngrijire vede sisteme care încă funcționează separat unele de altele. Această dispersie este ea însăși o informație. Ea arată unde, în interiorul organizației, trebuie să aibă loc încă discuția înainte ca o decizie de investiție să se poată baza pe ceva.
Această dispersie nu este unică pentru sănătate, dar consecințele ei au o pondere diferită. Într-un comerț cu ridicata sau într-o companie de producție, o estimare greșită a gradului de pregătire duce la un proiect întârziat; în sănătate ea duce la un sistem implementat pe un fundament care nu îl poate susține, cu consecințe pentru oameni care nu au avut nicio alegere în acest proces. Cel care dorește să știe cum se manifestă această chestiune în alte sectoare poate face comparația cu modul în care industria producătoare se situează la maturitatea AI sau cu situația actuală în serviciile pentru afaceri, unde riscurile unei greșeli sunt de obicei mai mici, dar fundamentele lipsesc la fel de des.
Măsurarea hybridresourcing nu descrie o imagine ideală și nici un traseu de creștere obligatoriu. Ea descrie o poziție pe șapte dimensiuni, la un moment dat, văzută prin mai multe perechi de ochi. Pentru o instituție din sănătate, aceasta înseamnă mai ales că întrebarea nu este dacă este pregătită pentru AI în general, ci în care dimensiune trebuie să investească mai întâi înainte ca un pas următor să aducă vreun rezultat. Pentru o instituție aceasta este infrastructura IT care conectează departamentele, pentru alta este managementul datelor care face datele utilizabile dincolo de scopul lor inițial.
Sănătatea împarte această problemă cu alte sectoare care lucrează cu sisteme complexe și fragmentate. Situația din sectorul transporturilor și maturitatea sa AI sau din educație și stadiul pregătirii pentru AI arată că fragmentarea sistemelor și proceselor se manifestă diferit pretutindeni, dar că ordinea de la dimensiunile fundamentale către cele dependente urmează de fiecare dată același model.
Măsurarea maturității de la hybridresourcing răspunde la întrebarea dacă o organizație poate susține AI: dacă organizația, infrastructura și datele sunt pregătite pentru a se construi ceva pe ele. Ea nu răspunde la întrebarea ce muncă poate fi efectiv preluată de AI. Acea întrebare este răspunsă de scanul de muncă al FTE TO AI, care calculează pe sarcină ce parte din muncă este eligibilă pentru preluare. O organizație care, prin măsurarea maturității, știe unde se situează fundamentul ei poate apoi, cu acest scan de muncă, să vadă ce muncă poate fi construită pe acesta și ce muncă nu este încă pregătită pentru asta.
Măsurarea maturității este în curs de dezvoltare. Cel care dorește să urmărească evoluția sau să fie printre primii care măsoară cum se situează propria organizație pe cele șapte dimensiuni se poate înscrie pe lista de așteptare.
Vraag maar wat er moet staan voordat AI in uw organisatie kan landen.
Answers come from this site’s knowledge base. Not tailored advice, and not a scan of your company.